colţisorul meu însorit mă aşteaptă ... orele de muncă se adună, dar energia e rezervată pentru clipele ce le voi petrece alături de cei dragi, asta nu înainte de a mulţumi din suflet prietenei care mi-a fost alături (fizic şi psihic) în astea două luni, încercând să-mi aducă bucăţele din "acasă", glumind şi fiindu-mi alături atunci când aveam mare nevoie să comunic (mulţumesc, M. !)
cum ziceam ... am încetinit ritmul, mai am foarte puţine chestiuţe de pus la punct ... aş da ceasurile pe fast forward
, dar n-am cum să fac asta ... mereu m-am ciondănit cu zeul timpului ...
hmm ... vreau ca surprizica mea să fie aşa cum trebuie ... am pus la punct toate detaliile
, cu mici-mici excepţii care nu depind de mine (dar sper să nu fie probleme) 
şi-am să mă trezesc zâmbind, când imi dai o suviţă de par la o parte şi mă alinţi usor, şi-am să stau la poveşti cu Mamy, şi-am să beau exilir buuun din cănuţa mea pătrată, ... şi-am să port ciuboţelele alea divinissimo ... şi câââte şi mai câââte am în plan ... habar nu "ştiţi" voi ... 
iar am conştientizat că bucuriile vieţii stau în lucruri mici şi (aparent) nesemnificative ... lucruri ignorate (din păcate) atunci când le ai la dispoziţie ... necondiţionat ...
zâmbiţi, vă rog
... există însă şi o parte bună ... le preţuieşti la adevărata lor valoare (sau poate dublu!) când te reîntâlneşti cu ele ... 
numărătorule ?!? ... 
whaaa ... tre' să plec!!! 
