Ieri dimineata am desfacut un pachet din cafeaua mea favorita
asta dupa ce o luna si ceva am baut o chestie ciudata ... nu exista alta mai buna sau mai aromata ... n-am gasit nici macar una care sa-i semene la gust ... pe langa faptul ca are o aroma deosebita, o pretuiesc intr-un mod aparte pentru ca placerea asta de a savura minunata cafea e limitata, chiar daca limita e cam departe ... tot o pretuiesc ... 
daaa, hai saritzi cu avant si energie sa spunetzi ca nu-mi mai ajunge cafeaua romaneasca ... ca m-am "ajuns" dom'le si ca stramb din nas ...
va las pe voi sa va agitatzi ... eu imi savurez minunatzia din cana, zambesc si privesc cele doua puncte
... iar intre timp imi petrec fiecare dupa-amiaza intr-o companie eXtrem de placuta ... se stiu ele ... 
Ceasul diminetzii e aurul vietzii ... - cat adevar!!!
P.S. -
... cam asa am sa fac eu pe la sfarsitul lunii octombrie ...
No comments:
Post a Comment